Presă

APMGS este noua asociatie-manifest pentru sanatatea structurala a constructiilor

Sixense Romania, companie specializata in solutii de monitorizare a comportarii constructiilor in timp, alaturi de SensAll Seismic, companie de instrumentare si monitorizare seismica, si Fad Smart Technology, o echipa specializata in geofizica, au pus bazele primei asociatii profesionale din Romania dedicate domeniului monitorizarii geotehnice si structurale. Asociatia Profesionala pentru Monitorizare Geotehnica si Structurala (APMGS) are drept obiective asumate de fondatori imbunatatirea conectivitatii si a schimbului de informatii, precum si cresterea gradului de constientizare fata de importanta instrumentelor de monitorizare structurala si geotehnica, in randurile tuturor factorilor de decizie direct interesati: proiectanti, constructori, dezvoltatori, investitori, proprietari de cladiri sau gestionari de infrastructura.

De asemenea, un obiectiv esential este profesionalizarea industriei, prin bune practici si recomandari care sa creasca standardele de calitate in ceea ce priveste monitorizarea pe termen lung a mediului construit local. Nu in ultimul rand, APMGS isi propune sa aduca pe agenda publica informatii despre cele mai noi si inovatoare instrumente digitale care contribuie atat la evolutia domeniului, cat si la eficientizarea proiectelor care sunt monitorizate in executie sau exploatare.

 
Interviu cu Mariana Garstea (37 de ani), CEO Sixense Romania si Presedinte APMGS
apărut in agendaconstructiilor.ro (vezi articolul)
 
- Ce a stat la baza deciziei de a infiinta asociatia si care sunt obiectivele pe termen scurt, mediu si lung?
- APMGS a fost fondata dupa ani de zile de analiza a pietei si a calitatii neuniforme a serviciilor de monitorizare geotehnica si structurala oferite de catre prestatorii de astfel de servicii/ lucrari, observare a abordarii superficiale de catre toti cei implicati, a usilor inchise, a refuzului de a intelege cat de important este sa ne gandim la eficienta, performanta si siguranta constructiilor. Prin prisma activitatii mele profesionale, in cadrul Sixense Romania, am intrat in contact cu sute de beneficiari, proprietari sau utilizatori finali ai constructiilor, fie ele cladiri, poduri, tunele etc. E o nevoie incredibila de informare corecta si transparenta, de cresterea nivelului de pregatire tehnica a celor implicati direct in analiza riscurilor, elaborarea proiectelor de monitorizare, implementarea acestora si, cel mai important, exploatarea informatiilor in beneficiul constructiilor si a utilizatorilor finali.
Alaturi de membrii fondatori si de cei care deja au aderat, ne propunem sa crestem standardele in ceea ce priveste mediul construit din Romania, sa devenim o comunitate care crede in aceleasi principii sanatoase si pentru care cuvinte precum siguranta, sanatate structurala, transformare digitala, sustenabilitate sau viziune pe termen lung nu sunt straine si nici optionale. Ne propunem ca, impreuna, sa ne implicam in dezbateri constructive, sa avem in sfarsit un patrimoniu local durabil, care sa reziste si peste generatii.
 
- Cum caracterizati, pe scurt, preocuparea beneficiarilor din Romania (publici si privati) pentru monitorizarea geotehnica si structurala a constructiilor?
- In primul rand, consider ca trebuie sa facem o delimitare clara intre beneficiarii privati si cei publici. Beneficiarii publici acorda in cadrul obiectivelor de investitii un interes scazut spre inexistent pentru domeniul monitorizarii geotehnice si structurale, atat in faza de executie, cat si faza de exploatare, preferand deseori, in detrimentul unei monitorizari regulate, la o frecventa setata in functie de nivelul de risc, expertize tehnice structurale, geotehnice, care atesta o stare de fapt, la momentul expertizarii. Un astfel de mod de lucru nu este nici eficient, nu creste nici nivelul de siguranta al obiectivelor de investitii, nici de performanta, ci este un mod de lucru mai degraba pompieristic.
Din pacate, lipsa de deschidere a beneficiarilor publici spre acest domeniu al monitorizarii structurale si geotehnice ii priveaza atat pe ei, cat si pe utilizatori infrastructurii/ constructiei/ obiectivului, de accesul la tehnologia corespunzatoare si metodele moderne de monitorizare care sa conduca la o exploatare cu costuri reduse (prin interventii preventive) si pastrarea conditiilor de siguranta.
Beneficiarii privati sunt mai deschisi in aplicarea obligatiilor legale si mai preocupati de sanatatea structurala a obiectivelor dezvoltate. In majoritatea cazurilor, colaborarea cu mediul privat a condus la dezvoltarea unor solutii mai complexe, care sa serveasca diferitelor provocari din santiere si din faza de exploatare. Mediul privat este, in continuare, mai predispus catre asigurarea unei exploatari in conditii de siguranta optima, dar si spre gestionarea unei exploatari cat mai rentabile financiar.
 
- Care sunt principalele provocari in acest domeniu si ce credeti ca ar trebui schimbat pentru imbunatatirea intregului sistem?
- Fara modificarea si inasprirea factorului legislativ, care sa impuna pozitionarea sigurantei si eficientei in exploatare pe un loc fruntas in analizarea dezvoltarii unui obiectiv, fie din mediul privat, fie din mediul public, fata de costul redus de dezvoltare, nu se va schimba realitatea actuala, si cazuri precum cele pe care le observam in istoria recenta a infrastructurii si constructiilor din Romania vor fi de actualitate mult timp de acum inainte. Trebuie, este nevoie, se impune - schimbarea mentalitatii ”quae ad hoc modo”.
 
- In ce activitati/ actiuni se implica, in prezent, asociatia? Ati gandit sau demarat programe/ proiecte specifice, la nivel national?
- Avem planuri mari pentru APMGS. Chiar suntem in intarziere, as spune, daca ne raportam la ce se intampla la nivel international pentru aceasta industrie. Iar daca ne uitam la ce avem de facut la nivel national, avem mult de recuperat, ca industrie, ca nivel de informare, pregatire a specialistilor din industria constructiilor si nu doar, tinand cont de aplicatiile lucrarilor de monitorizare geotehnica si structurala in atatea domenii. In prezent si pentru ca suntem la inceput de drum, ne concentram pe cresterea comunitatii APMGS prin profesionistii din domeniu care vor sa ni se alature in acest demers, pe cresterea nivelului de informare a utilizatorilor finali referitor la beneficiile implementarii lucrarilor de monitorizare geotehnica si structurala, precum si pe conectarea APMGS cu alte asociatii profesionale din industrie. De asemenea, ne dorim dezvoltarea unor instrumente de comunicare cu publicul larg, acestia fiind cei mai in masura sa atraga atentia acolo unde considera ca nu sunt respectate anumite conditii de exploatare, unde observa neregularitati care pot impacta siguranta. Am observat ca lipseste interesul pentru a auzi/ asculta lucrurile spuse de utilizatorii finali ai mediului construit, fie cladiri, fie infrastructura, motiv pentru care consideram ca acestia trebuie ascultati.
 
Deseori nu exista/ nu se aloca resursele necesare pentru verificarea constructiilor sau a reclamatiilor, si atunci ne-am propus sa ascultam ce au oamenii de spus si sa actionam, dupa caz, cu demersurile potrivite. In plus, vom promova anumite initiative legislative care sa aduca imbunatatiri legislatiei actuale in domeniul monitorizarii structurale si geotehnice. Urmarim introducerea la nivel legislativ a obligativitatii elaborarii unor studii de vulnerabilitate climatica asupra mediului construit pentru obiectivele de investitii, atat din mediul privat, cat si din cel public, si intarirea obligativitatii de urmarire a comportarii in timp a constructiilor, mai ales in faza de exploatare, inca de la inceput, de la etapa de concept.
Ne dorim sa devenim un partener de incredere pentru cetateni, pentru beneficiarul public si privat, pentru a putea fi dezvoltate obiective/ constructii/ infrastructuri care sa fie exploatate in conditii de siguranta, rentabile financiar si cat mai trainice. Vom cauta intotdeauna facilitarea schimbului de idei si diseminarea cunostintelor din domeniu la nivel national si international.
 
- Care sunt principalele concluzii la care ati ajuns dupa toti anii in care ati monitorizat constructii? Care sunt tipurile de constructii sau zonele care prezinta cele mai mari riscuri?
- Daca ar fi sa facem un top 3 de constructii care prezinta cele mai mari riscuri in executie si exploatare, ar fi:
1. proiectele de infrastructura de transport in subteran: tuneluri de metrou/ feroviare/ rutiere, in mod special cele executate si exploatate in mediul urban;
2. proiectele de lucrari de arta cu grad de complexitate ridicat (avem cateva in Romania in faza de executie si cateva in exploatare) care necesita know-how pentru proiectare si executie dovedit si monitorizare structurala si geotehnica continua, pentru ca fiecare proiect este specific, diferit, cu riscurile proprii.
3. proiectele de infrastructura sportiva si portuara mare, care necesita un nivel crescut de atentie, mai ales in faza de exploatare.
Daca ar fi sa ma refer la zone cu risc ridicat, as mentiona zonele cu alunecari de teren cunoscute de ani de zile, insa unde au fost construite proiecte de infrastructura si impactul este extrem de previzibil, la fel si costurile.
 
 
- Care sunt cele mai mari riscuri la care se supun beneficiarii care ignora sau amana deciziile legate de monitorizarea structurala a constructiilor?
- Trebuie, in primul rand, sa recunoastem faptul ca, din pacate, in ceea ce priveste aplicarea monitorizarii structurale si geotehnice de catre beneficiari, aceasta nu reprezinta o prioritate pentru ei, fiind un domeniu care nu este inteles pe deplin de beneficiari si fiind inca tratat "ca un moft sau la si altele sau e treaba constructorului" de anumite entitati care consulta beneficiarii in privinta aplicarii monitorizarii structurale si geotehnice. Rigiditatea beneficiarilor in aplicarea monitorizarii structurale si geotehnice este cauzata de consultantii/ elaboratorii de studii de fezabilitate/ proiecte care nu sunt la zi cu avansul tehnologic si avantajele monitorizarii structurale si geotehnice, astfel promovand solutii care nu sunt adaptate nivelului de risc, nu mai sunt de actualitate si care nu mai au aplicabilitate sustinuta in anul 2022.
Mindset-ul este, in continuare, orientat spre costuri cat mai reduse in proiectare si executie, etapele de exploatare fiind tratate superficial sau doar in caz de accidente, asa cum am avut recent cu podul din Piatra Neamt si cu siguranta vor mai fi si altele.
Evenimentele structurale si geotehnice neasteptate, neprevazute si mai ales nemonitorizate provoaca cresteri mari ale costurilor proiectelor de constructii atat in faza de executie, cat si in exploatare si ameninta sanatatea si siguranta lucratorilor din constructii din intreaga lume, nu doar in Romania. De asemenea, acestea pot genera intarzieri in livrarea proiectelor.
Accidentele geotehnice si structurale din cauza proiectelor inadecvate si a necunoasterii riscurilor in timpul executiei si exploatarii sunt, in mod natural, nu numai o problema pentru costul proiectului, dar, probabil, mai important, constituie si amenintari la adresa sigurantei muncitorilor, utilizatorilor, precum si a mediului inconjurator. Costul anual pentru lucrarile de remediere, consolidare, ranforsare etc. este o problema enorma pentru industria constructiilor si doar prin lucrarile de monitorizare geotehnica si structurala putem scadea acest cost si prelungi durata de viata a mediului construit.

APMGS

Adresa: Str. Gârlei nr. 59, camera 1, Bucureşti, Sector 1
Telefon: (+4) 0758 015 833
introduceți adresa de email pentru a fi permanent în contact cu noi

Vă rugăm să activați javascript în browser-ul dvs. pentru a putea trimite acest formular