Campania APMGS „Expert Corner – De la Normă la Practică” își propune să aducă în prim-plan perspective reale din teren, oferite de specialiști implicați direct în proiecte de construcții. Inițiativa urmărește să facă trecerea de la cerințele teoretice și normative la modul în care acestea sunt aplicate în practică, evidențiind provocările, lacunele și soluțiile concrete întâlnite în proiectele din România.
Invitatul acestei ediții este dr. ing. Eugeniu Vasilache, administratorul companiei Proinginer Construct SRL – o firmă de inginerie geotehnică dedicată furnizării de soluții inovatoare și eficiente, cu o experiență de 12 ani pe piața din România.
Echipa Proinginer Construct este formată din ingineri geotehnicieni cu experiență, pasionați de domeniu și orientați spre livrarea unor servicii de calitate superioară. Compania oferă o gamă completă de servicii, inclusiv proiectare geotehnică, proiectare de fundații, analize de stabilitate, evaluarea riscurilor geotehnice și monitorizarea lucrărilor.
Abordarea este una personalizată, fiecare proiect fiind tratat în funcție de specificul și nevoile clientului. Prin utilizarea celor mai recente tehnologii și metode de lucru, compania urmărește finalizarea proiectelor la timp și la standarde ridicate, menținând totodată un raport optim calitate-preț.
Domnul Eugeniu Vasilache atrage atenția asupra modului în care monitorizarea geotehnică și expertizarea clădirilor învecinate sunt tratate în practică: de multe ori superficial, sub-bugetate sau implementate incomplet. Deși există obligații legale și tehnice clare, acestea sunt fie insuficient cunoscute, fie tratate formal, ceea ce poate afecta siguranța construcțiilor și a vecinătăților.
💬 Când prevezi monitorizarea geotehnică într-un proiect — care e reacția clientului? Înțelege de ce e acolo, o bugetează serios, o contractează cu o firma autorizata de ISC— sau o tratează ca pe o linie în deviz de care vrea să scape cât mai ieftin?
De cele mai multe ori, monitorizarea geotehnică este bugetată la un nivel minim și ulterior suplimentată. Doar în cazul proiectelor sensibile aceasta este tratată cu seriozitate încă de la început.
💬 Chiar și când monitorizarea e contractată, datele din șantier ajung la tine corect și la timp? Din experiența ta vasta in acest domeniu — cât de des primești rapoarte incomplete, măsurători lipsă, citiri făcute incorect? Și ce faci cu un proiect de monitorizare a vecinătăților care pe hârtie există, dar în practică e nefuncțional?
În general, datele ajung într-o formă tabelară greu de interpretat. Graficele sunt realizate doar la cerere. De asemenea, frecvența citirilor este adesea redusă de către client, mai ales după primele etape ale execuției.
💬 Cât de des ți se cere expertizarea clădirilor învecinate din zona de influență a unei excavații — înainte să înceapă lucrările? Și când nu ți se cere — din ce motiv: dezvoltatorul nu știe că e obligat, știe dar speră că nu se întâmplă nimic, sau pur și simplu nimeni nu verifică?
Foarte rar. De obicei, noi suntem cei care solicităm această expertiză în etapa de ofertare a proiectării. Probabil că această obligație nu este suficient cunoscută.
💬 Îsi cunosc dezvoltatorii obligațiile legale legate de monitorizarea vecinătăților (zona de influenta)? Ce faci tu concret, ca expert, proiectant, ca procesul să funcționeze corect ?
Situația este variabilă. În proiectele mari, dezvoltatorii sunt mai bine informați. Din partea mea, în fiecare proiect impun cerințe clare de monitorizare pentru a mă asigura că procesul este implementat corect.