Campania APMGS „Expert Corner – De la Normă la Practică”, care scoate în evidență diferențele dintre cerințele reglementate și modul în care este realizată, în practică, monitorizarea construcțiilor, continuă prin răspunsurile oferite de Bratcovici Maria Niamh, membru APMGS.
Maria este inginer constructor, antreprenor și specialist în sustenabilitate, cu focus pe siguranța și reziliența infrastructurii. Este cofondator și CMO al SustainStruct UG, un startup deep-tech care dezvoltă soluții de Structural Health Monitoring bazate pe date satelitare, senzori și machine learning. Din experiența acumulată în proiecte de infrastructură, monitorizare structurală, inovare și management de proiect, fiind implicată constant în inițiative internaționale și educaționale, ne vorbește despre necesitatea monitorizării continue a podurilor pentru prevenirea degradărilor majore și optimizarea costurilor de mentenanță prin soluții accesibile și bazate pe date.
💬 SustainStruct se adresează unui segment specific – monitorizarea podurilor. De unde a venit această focalizare și ce problemă concretă caută să rezolve produsul vostru, în termeni simpli, pentru un beneficiar tipic?
Focalizarea pe poduri a venit dintr-o problemă foarte clară: infrastructura îmbătrânește, iar multe poduri sunt inspectate rar, manual și de multe ori doar când apar deja probleme vizibile. În România sunt mii de poduri care au nevoie de monitorizare constantă, dar costurile și lipsa de personal fac acest lucru dificil. SustainStruct încearcă să rezolve exact asta: să ofere administratorilor o imagine clară și continuă despre starea podului, astfel încât să poată interveni înainte ca o problemă mică să devină una gravă sau foarte costisitoare.
💬 Ca antreprenor în domeniul infrastructurii, cum ai descrie clientul ideal pentru SustainStruct – cine are nevoie reală de ce oferiți, cine decide achiziția și cine plătește efectiv?
Clientul ideal pentru SustainStruct este administratorul de infrastructură: primării, consilii județene, CNAIR, CNIR, companii care operează poduri sau firme de construcții și proiectare care lucrează in infrastructură. De obicei, decizia este luată de directorii tehnici, manageri sau cei responsabili de mentenanță și siguranță. Plata vine fie din bugete publice, fie din bugete de proiect, mai ales acolo unde monitorizarea începe să fie inclusă direct în costurile investiției.
💬 Care sunt cele mai mari dificultăți pe care le-ai întâmpinat în a convinge potențiali clienți sau parteneri că o soluție noua de monitorizare merită încercată – față de ce folosesc deja sau față de a nu monitoriza deloc?
Cea mai mare dificultate este că mulți potențiali clienți încă văd monitorizarea ca pe un cost, nu ca pe o investiție. Dacă un element structural nu are o problemă vizibilă, tentația este să amâne orice sistem de monitorizare. În plus, soluțiile existente sunt adesea foarte scumpe și greu de înțeles pentru cineva care nu are expertiză tehnică. Noi încercăm să schimbăm asta printr-o abordare mai flexibilă și mai accesibilă, cu dashboard-uri ușor de înțeles și cu opțiunea de a începe de la un nivel mai simplu, fără investiții uriașe de la început.
💬 Sustenabilitatea este parte din identitatea SustainStruct. Cum traduci acest concept în argumente concrete pentru un administrator de pod sau un finanțator de infrastructură – ce castigă el, concret, dincolo de un label ESG?
Pentru noi, sustenabilitatea nu înseamnă doar ESG sau raportare. Înseamnă să prelungești viața unui pod și să eviți reparații majore sau chiar demolări premature. Pentru un administrator, asta înseamnă costuri mai mici, intervenții planificate mai bine și mai puține situații de urgență. Pentru un finanțator, înseamnă că investiția într-un pod sau într-o infrastructură critică este protejată pe termen lung și poate fi gestionată mai eficient. Practic, monitorizarea bună ajută la economisirea banilor și la reducerea riscului.
💬 Unde ești acum cu SustainStruct – produs validat, proiecte pilot in derulare, parteneriate in curs? Ce urmează si ce tip de colaborare sau resursa ti-ar fi cel mai util in etapa aceasta?
Acum suntem în etapa de dezvoltare și validare a produsului. MVP-ul este în lucru, iar obiectivul imediat este să implementăm și să testăm primele două niveluri de servicii. Avem deja discuții și alte potențiale proiecte în curs și lucrăm la parteneriate cu universități și actori mari din infrastructură. În etapa aceasta, cel mai util ar fi accesul la parteneriate cu administratorii de infrastructură și sprijin pentru validare tehnică și comercială.