Monitorizarea structurală și geotehnică, adică urmărirea comportării în timp a construcțiilor, reprezintă un domeniu vital pentru siguranța, durabilitatea și performanța tuturor tipurilor de construcții din România, de la infrastructură și clădiri rezidențiale până la monumente istorice și construcții industriale.

Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) are o viziune clară și propune un set amplu de măsuri și direcții strategice pentru dezvoltarea acestui domeniu, bazate pe o analiză tehnică riguroasă și o perspectivă de viitor.

Analiză tehnică și de viziune asupra domeniului

În ultimii ani, industria monitorizării structurale și geotehnice din România a cunoscut o evoluție importantă, marcată de o creștere a interesului din partea autorităților și companiilor private, precum și de integrarea tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi senzorii IoT și sistemele de monitorizare în timp real. Totuși, această dezvoltare este încă fragmentată și afectată de provocări majore: lipsa unui cadru normativ unitar și detaliat, finanțarea insuficientă, rezistența la adoptarea tehnologiilor moderne, precum și o conștientizare încă limitată asupra importanței monitorizării continue.

APMGS consideră că monitorizarea comportării în timp a construcțiilor trebuie să devină un standard integrat în toate etapele ciclului de viață al unei construcții, indiferent de tipul acesteia (infrastructură, clădiri rezidențiale, comerciale, industriale sau monumente istorice). Doar astfel se poate asigura un patrimoniu construit durabil, sigur și adaptat provocărilor actuale, inclusiv cele generate de schimbările climatice sau de riscurile seismice.

Propuneri clare pentru dezvoltarea domeniului

1. Consolidarea cadrului legislativ și normativ

• Elaborarea și adoptarea rapidă a normativului P130-2023 și a unor standarde clare, detaliate și aplicabile tuturor tipurilor de construcții, care să reglementeze metodele, frecvența și echipamentele de monitorizare.
• Introducerea obligatorie a monitorizării structurale și geotehnice încă din faza de proiectare și execuție, cu cerințe specifice în toate contractele publice și private.
• Crearea unui mecanism de control și audit al modului în care se aplică aceste prevederi, pentru a asigura respectarea standardelor.

2. Creșterea finanțării și integrarea monitorizării în bugete

• Alocarea de fonduri dedicate monitorizării în toate proiectele de construcții, recunoscând această activitate ca o investiție strategică în siguranță și durabilitate, nu doar ca un cost suplimentar.
• Stimularea prin granturi și facilități fiscale a companiilor care investesc în tehnologii moderne de monitorizare și în formarea profesională a personalului.

3. Promovarea digitalizării și a inovării tehnologice

• Susținerea implementării pe scară largă a soluțiilor digitale avansate, inclusiv a senzorilor IoT, sistemelor de monitorizare în timp real și a platformelor integrate de analiză a datelor.
• Încurajarea colaborării între mediul academic, companii tehnologice și autorități pentru dezvoltarea unor soluții inovatoare, adaptate specificului local.
• Organizarea de evenimente, workshop-uri și programe de formare continuă pentru specialiști, pentru a crește competențele tehnice și a reduce rezistența la schimbare.

4. Dezvoltarea unei culturi profesionale și a conștientizării publice

• Lansarea unor campanii de informare și educare dedicate atât profesioniștilor din domeniul construcțiilor, cât și publicului larg, pentru a sublinia importanța monitorizării continue a construcțiilor.
• Crearea unor grupuri de dialog și dezbatere între toți actorii implicați – proiectanți, executanți, beneficiari, autorități – pentru a facilita schimbul de bune practici și soluții.

5. Clarificarea responsabilităților și implicarea activă a beneficiarilor

• Definirea clară a rolurilor și responsabilităților în procesul de monitorizare, cu accent pe implicarea activă a beneficiarilor, care trebuie să gestioneze contractarea și implementarea serviciilor de monitorizare.
• Promovarea transparenței și raportării periodice a rezultatelor monitorizării către toate părțile interesate, inclusiv autoritățile de control și publicul.

6. Extinderea aplicabilității monitorizării la toate tipurile de construcții

• Adaptarea programelor și tehnologiilor de monitorizare la specificul fiecărui tip de construcție – de la clădiri rezidențiale și comerciale, la infrastructură rutieră și feroviară, construcții industriale și monumente istorice.
• Dezvoltarea unor soluții personalizate care să răspundă particularităților tehnice și riscurilor specifice fiecărui sector.

APMGS se angajează să fie un catalizator al progresului în domeniul monitorizării structurale și geotehnice, prin:

• Coordonarea eforturilor tuturor actorilor implicați pentru consolidarea și dezvoltarea standardelor de monitorizare în România, aliniate la cele mai bune practici internaționale.
• Facilitarea schimbului de cunoștințe și expertiză prin organizarea de evenimente, seminarii și grupuri de lucru.
• Susținerea cercetării și inovării prin promovarea colaborărilor între mediul academic, sectorul privat și autorități.
• Reprezentarea intereselor industriei în fața factorilor decizionali, pentru crearea unui cadru legislativ adecvat și sustenabil.
• Informarea și educarea continuă a profesioniștilor și a publicului larg privind importanța monitorizării pentru siguranța și durabilitatea construcțiilor.

Dezvoltarea domeniului monitorizării structurale și geotehnice în România este o necesitate urgentă, care poate transforma modul în care construim și întreținem patrimoniul construit, asigurând siguranța și durabilitatea acestuia pe termen lung. Propunerile APMGS oferă un plan clar, tehnic și strategic, pentru a depăși provocările actuale și a construi un mediu construit sănătos, inteligent și rezilient. Prin colaborare, inovație și implicare, România poate alinia industria monitorizării la standardele internaționale și poate proteja astfel viețile și investițiile cetățenilor săi.