Într-un interviu acordat pentru hotNews.ro, Mariana Garștea, Director General al Sixense România și președinte al Asociației Profesionale de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), a abordat o problemă esențială legată de infrastructura din România.
Ea a subliniat că autoritățile nu ar trebui să aștepte ca un pod sau o altă construcție publică să devină un pericol major pentru siguranța oamenilor, înainte de a lua măsuri decisive. Mariana Garștea a evidențiat importanța unei strategii de mentenanță pe termen lung și a utilizării tehnologiilor moderne, precum monitorizarea digitală prin BIM (Building Information Modeling), pentru a preveni astfel de crize și pentru a asigura siguranța infrastructurii pe toată durata de viață a acesteia.
Conform unor analize recente, aproape toate podurile și pasajele din București expertizate în 2023 sunt în stare tehnică IV, considerate nesatisfăcătoare pentru siguranța circulației. Iar peste tot în țară există nenumărate poduri urbane în stare critică.
De ce vorbim încă despre această realitate în 2024 și ce se poate face? Mariana Garștea, Director General al Sixense România, explică cu ce probleme și riscuri se confruntă infrastructura rutieră urbană actuală și ce pot face autoritățile publice în acest sens.
Compania pe care o conduce doamna Garștea oferă servicii și expertiză pentru monitorizarea structurală și geotehnică a mediului construit, fiind și certificată ca laborator de analize și încercări în construcții, singurul din țară care acoperă absolut toate tipurile de măsurători din spectrul urmăririi comportării în timp. De peste 13 ani pe piața din România, compania are o experiență semnificativă în tot ceea ce presupune urmărirea comportării în timp a proiectelor de infrastructură, cu precădere a infrastructurii de transport. Iată ce ne-a împărtășit expertul.
De ce are România atât de multe poduri în mediul urban clasificate în categoriile tehnice IV și chiar V? Ce înseamnă acest lucru, de fapt, și cât de mari sunt problemele cu care se confruntă acest tip de infrastructură de transport?
Podurile clasificate în categoriile tehnice IV și chiar V se referă la acele poduri cu o stare nesatisfăcătoare și foarte nesatisfăcătoare, proiecte care necesită lucrări urgente de reabilitare sau înlocuire a unor elemente, fiind considerate periculoase pentru comunități și pentru trafic. În general, este vorba despre proiecte care necesită o atenție imediată din partea autorităților publice, pentru că riscurile pe care le prezintă sunt mari și foarte mari. Este de neconceput să avem poduri în starea tehnică V și să avem trafic normal pe ele, fără niciun fel de restricții. Chiar sper că autoritățile publice înțeleg aceste riscuri și își asumă potențialele consecințe.
Clasa tehnică a unui pod este stabilită în baza unor criterii specifice, care evaluează starea structurală, funcționalitatea și siguranța acestuia. Mai exact, criteriile principale de încadrare a podurilor în diferite clase tehnice țin de:
- Evaluarea stării structurale, prin inspecții tehnice ce analizează fisurile, coroziunea, deformările și alte semne de degradare, respectiv prin testări de rezistență (încercarea suprastructurilor cu probe, în limbaj tehnic), ce determină capacitatea portantă a podului și evaluează materialele utilizate în execuție.
- Conformitatea cu normele: clasificarea se face conform normativelor naționale (Normativul AND 522), dar și în funcție de importanța lor pentru rețeaua de transport și impactul asupra circulației – de exemplu, un pod care suportă trafic greu este evaluat diferit față de unul folosit doar pentru pietoni.
- Analiza condițiilor de mediu, de la condiții meteorologice, expunere la apă sau substanțe chimice (care pot afecta durabilitatea materialelor și, implicit, structura podului) până la analiza geotehnică a terenului pe care este construit podul.
- Istoricul întreținerii: întreținerea pe termen lung a unui pod este un proces extrem de important și, în determinarea clasei tehnice, se examinează acest istoric, care oferă informații valoroase despre eventualele lucrări efectuate și modul în care au fost gestionate problemele anterioare. De asemenea, se verifică și documentația tehnică referitoare la proiectare, construcție și reparații anterioare, pentru o evaluare finală corectă.
Întorcându-mă la întrebarea dvs., este evident că podurile din clasa tehnică IV și V scorează extrem de slab ținând cont de criteriile enumerate mai sus, ceea ce le permite autorităților să prioritizeze, în regim de urgență, lucrări de întreținere și reabilitare, pentru a menține siguranța utilizatorilor și integritatea infrastructurii rutiere. Este esențial să fie luate măsuri corespunzătoare în timp util pentru aceste poduri, unde riscurile sunt cele mai mari, fără îndoială.
Care sunt măsurile imediat necesare în cazul acestor poduri? Ce trebuie să facă autoritățile publice?
În mod evident, trebuie acționat cât mai rapid, iar podurile trebuie puse în siguranță. Ca atare, măsurile care trebuie luate sunt următoarele:
- Să se demareze lucrările de reabilitare. Este esențial ca autoritățile să înceapă imediat lucrările de consolidare și reabilitare a podurilor aflate în stare tehnică IV și V. Un accident structural poate să se întâmple în orice moment, așa că timpul este critic atunci când vine vorba despre siguranța publică.
- Să se monitorizeze podurile cât timp se desfășoară licitațiile și pe durata lucrărilor de execuție și să continue în exploatare. Știm deja, licitațiile pot să se dovedească anevoioase și pot dura mult timp. În perioada asta, este esențial ca podurile să fie monitorizate în timp real, pentru ca autoritățile să fie alertate la orice problemă care apare și pentru a interveni proactiv, dacă se depășesc pragurile de siguranță setate.
- Să se simplifice procesul de autorizare. Tocmai pentru că vorbim despre situații extrem de sensibile, despre un context care cere atenție imediată și despre proiecte de infrastructură critică, cu impact asupra societății, este nevoie ca autoritățile să colaboreze mai eficient și să simplifice procesul de obținere a avizelor necesare pentru demararea lucrărilor urgente. De ce ar trebui să ajungă o structura pericol public, ca autoritățile să se mobilizeze și să trateze subiectul cu prioritate?
- Să se creeze apoi un plan pe termen lung. Nu este suficient să intervenim doar punctual. Pe lângă intervențiile imediate, e nevoie de un plan strategic pe termen lung pentru întreținerea infrastructurii rutiere urbane, pentru a avea grijă de ea pe toată durata de viață. Acest plan ar trebui să includă evaluări periodice ale stării tehnice, precum și monitorizare continuă, ca să cunoaștem starea podului și evoluția sănătății structurale a acestuia în timp...
Interviul poate fi citit integral pe: https://hotnews.ro/de-ce-ar-trebui-sa-ajunga-un-pod-pericol-public-ca-autoritatile-sa-se-mobilizeze-si-sa-trateze-subiectul-cu-prioritate-1814175