Interviu cu dl. Robert Giuga, Head of Structural Department în cadrul companiei Concrete & Design Solutions (CDS), realizat în contextul campaniei #SpitaleSigure – o inițiativă APMGS, ce își propune să evidențieze importanța unei infrastructuri spitalicești sigure și sustenabile. Campania creează un cadru de dialog între specialiști, administratori și factori de decizie, oferind informații relevante, soluții moderne și exemple de bune practici menite să prevină riscurile și să contribuie la creșterea siguranței în clădirile medicale.
Concrete & Design Solutions SRL este o companie românească cu sediul în București, specializată în servicii de inginerie, cu un accent puternic pe arhitectură și testare tehnică. În decursul timpului, compania s-a impus ca un jucător important în sectorul serviciilor tehnice, oferind soluții inovatoare și performante adaptate cerințelor pieței moderne de construcții și infrastructură. Compania oferă expertiză în proiectarea și implementarea soluțiilor inginerești complexe, fiind recunoscută pentru calitatea, precizia și fiabilitatea serviciilor prestate. Concrete & Design Solutions SRL este implicată în proiecte majore de infrastructură, demonstrându-și expertiza în dezvoltarea aeroporturilor, pasaje supraterane și subterane, extinderea spitalelor și construirea de stadioane
Cum vă raportați la subiectul sănătății structurale în ceea ce privește infrastructura spitalicească? Ce este important pentru dvs. referitor la acest aspect?
Sănătatea structurală a infrastructurii spitalicești este un pilon esențial în asigurarea unui sistem medical funcțional, sigur și rezilient. Tratăm acest subiect cu maximă seriozitate, având în vedere că spitalele sunt clădiri critice care trebuie să rămână operaționale inclusiv în condiții de urgență sau dezastre naturale.
Considerăm că este esențial ca infrastructura spitalicească să fie gândită încă din faza de proiectare cu un accent clar pe durabilitate, redundanță și monitorizare structurală activă. Aplicăm bune practici precum:
- Audituri tehnice periodice și inspecții vizuale realizate de experți autorizați, conform standardelor europene și normativelor naționale în vigoare;
- Analize de risc structurale integrate în planurile de management al clădirii;
- Utilizarea de materiale performante și tehnologii moderne (de exemplu, soluții antiseismice, izolare de bază, elemente prefabricate de înaltă precizie).
Pentru noi, sănătatea structurală nu este doar o responsabilitate tehnică, ci și o contribuție strategică la siguranța colectivă și eficiența sistemului de sănătate. Considerăm că doar printr-o viziune pe termen lung și o abordare integrată se poate construi infrastructură medicală durabilă și sigură.
Cum considerați și analizați modul în care arată proiectele de infrastructură spitalicească de la noi, în ce privește urmărirea comportării în timp? Este aceasta o prioritate în exploatarea acestor tipuri de proiecte? De ce?
În analiza noastră, multe proiecte de infrastructură spitalicească din România nu au integrat în mod sistematic componentele de urmărire a comportării în timp a construcțiilor, deși acest aspect este esențial pentru exploatarea în siguranță și eficientă a clădirilor medicale. De cele mai multe ori, monitorizarea se limitează la inspecții vizuale ocazionale sau la intervenții reactive, în loc să existe un sistem coerent de supraveghere structurală pe termen lung.
Considerăm că includerea monitorizării ca parte integrantă a ciclului de viață al clădirii, de la proiectare până la exploatare, trebuie să devină o prioritate strategică în managementul infrastructurii medicale.
Bune practici în acest sens includ:
- Urmărirea comportării în timp conform P130 – normativul național pentru construcții de importanță deosebită, care prevede monitorizări specifice pentru spitale;
- Sisteme automate de avertizare timpurie, conectate la rețele de senzori pentru identificarea deformărilor, fisurilor sau modificărilor în capacitatea portantă;
- Digitalizarea procesului de întreținere, prin crearea de gemeni digitali ai clădirilor (digital twins), pentru a simula în timp real comportamentul construcției în diverse scenarii de stres.
- Monitorizarea continuă nu este doar o măsură de siguranță, ci și o modalitate de optimizare a costurilor de întreținere și de prelungire a duratei de viață a clădirii.
Care sunt principalele riscuri care fac din aceste tipuri de proiecte unele care trebuie atent monitorizate structural? Și care sunt provocările principale în acest sens?
Proiectele de infrastructură spitalicească implică un set de riscuri structurale majore, având în vedere complexitatea tehnică a clădirilor, cerințele stricte de funcționare continuă și specificul activităților medicale. Printre cele mai importante riscuri se numără:
- Riscul seismic, în special în zonele precum București sau Vrancea, unde spitalele trebuie să fie proiectate și reabilitate pentru a rezista la evenimente majore;
- Degradarea materialelor în timp – expunerea la umiditate, variații termice și utilizare intensivă afectează structura, în special în spitale mai vechi;
- Suprasolicitarea infrastructurii, din cauza modificărilor de funcționalitate, extinderilor necontrolate sau încărcărilor suplimentare (echipamente grele, instalații noi);
- Risc de colaps progresiv, în lipsa unui sistem de izolare adecvat sau a unor planuri clare de evacuare și intervenție în caz de urgență.
Provocările principale constau în:
- Lipsa de date istorice centralizate, ceea ce îngreunează planificarea corectă a întreținerii și reabilitării;
- Subfinanțarea lucrărilor de monitorizare, față de alte priorități percepute ca „mai urgente”;
- Coordonarea deficitară între actori (autorități, management spital, proiectanți, constructori), care poate duce la implementarea incompletă a măsurilor de sănătate structurală.
Care sunt recomandările pe care le puteți face atunci când vine vorba despre subiectul sănătății structurale?
Recomandările noastre se bazează pe experiență practică și pe bune practici internaționale. Considerăm esențial ca în domeniul infrastructurii spitalicești să se adopte următoarele direcții:
- Integrarea conceptului de sănătate structurală în strategia de dezvoltare a spitalelor, nu doar ca măsură tehnică, ci ca parte a viziunii de reziliență a sistemului sanitar;
- Obligativitatea monitorizării în timp real a clădirilor noi și reabilitate, folosind senzori, IA și instrumente de analiză predictivă;
- Crearea unui cadru legislativ clar și aplicabil pentru implementarea și urmărirea acestor sisteme, incluzând obligații de raportare și audit;
- Investiții în formarea profesioniștilor, care să poată interpreta corect datele de monitorizare și să intervină prompt în caz de risc;
- Colaborarea cu institute de cercetare și universități, pentru dezvoltarea unor soluții inovatoare de întreținere predictivă și reabilitare inteligentă.
Sănătatea structurală nu trebuie tratată ca o opțiune, ci ca o condiție sine qua non pentru siguranța și eficiența infrastructurii medicale. Compania noastră susține o abordare multidisciplinară, bazată pe inovație, standarde ridicate și responsabilitate.
Invităm toți profesioniștii din domeniu să se alăture inițiativei #SpitaleSigure și să își împărtășească experiențele! Răspunsurile și opiniile vor fi editate împreună cu participanții și publicate pe LinkedIn, iar interviurile complete vor fi disponibile pe site-ul APMGS.
Împreună, putem contribui la siguranța infrastructurii spitalicești din România!