Spitalele viitorului: Ecosisteme sigure, flexibile și pregătite pentru orice scenariu

Interviu cu Leviatan Group, realizat în cadrul campaniei #SpitaleSigure, un demers inițiat de APMGS, care aduce în prim-plan importanța unei infrastructuri spitalicești sigure și durabile și creează un spațiu de dialog dedicat specialiștilor, administratorilor și factorilor de decizie, oferind informații esențiale, soluții moderne și bune practici pentru prevenirea riscurilor și creșterea siguranței clădirilor medicale.

Leviatan Group este un consorțiu de companii românești format din Leviatan Design, Ubitech Construcții, eConfaire Immersive Design și Copraag Entrepreneur, care oferă servicii complete în domeniul construcțiilor, utilizând tehnologii de ultimă generație. Proiectele realizate de grup beneficiază de un nivel înalt de calitate, fiind implementate în sistem BIM (Building Information Modeling), cu ajutorul unor aplicații software performante și a unei echipe de peste 280 de profesioniști de top.

Portofoliul Leviatan Group include o varietate de proiecte complexe de tip design & build în domenii precum apărare, medical, educațional și administrativ.

Cum vă raportați la subiectul sănătății structurale în ceea ce privește infrastructura spitalicească? Ce este important pentru dvs. referitor la acest aspect?
Infrastructura spitalicească reprezintă proiecte de complexitate ridicată, atât în faza de concept, proiectare și construcție, cât și în gestionarea bugetului pentru implementarea soluțiilor tehnologice. În etapa de exploatare, aceste unități devin ecosisteme vii și dinamice, în care toate specialitățile (arhitectură, structură, instalații), echipamentele și procesele medicale funcționează într-o interdependență aproape organică, având ca scop principal asigurarea sănătății pacienților.

Pentru a îndeplini cerințele ridicate de siguranță și funcționare continuă:

• Trebuie să existe o echipă multidisciplinară (arhitecți, ingineri, epidemiologi) care să integreze din faza inițială atât durabilitatea și rigiditatea construcției, cât și flexibilitatea adaptării la tehnologii și procese medicale în schimbare.
• Spitalele sunt clasificate în clasa I de importanță, iar proiectarea include măsuri suplimentare de siguranță (factor de importanță ridicat în calculul seismic, regularitate în plan și pe verticală, metode avansate de analiză structurală), astfel încât clădirile să rămână operaționale în situații extreme.
• Se pune accent pe conformarea structurală (dispunere optimă a elementelor de rezistență, rosturi structurale),  înălțimi libere care să acomodeze treaseele de instalații complexe și  sisteme de izolare seismică, pentru a reduce forțele transmise către structură și a limita pagubele.
• Este necesară posibilitatea recompartimentării rapide, pentru a adapta clădirea la noile tehnologii și la schimbările de fluxuri medicale (ex. circuite modificate în cazul epidemiilor).

În concluzie, proiectarea spitalelor evidențiază complexitatea deosebită a acestor investiții, în care soluțiile tehnice, medicale și tehnologice se îmbină într-un ecosistem viu, bazat pe interdependență. O planificare atentă încă din faza inițială, împreună cu monitorizarea continuă și mentenanța preventivă, asigură atât durabilitatea și eficiența construcției, cât și capacitatea de a se adapta rapid la noi cerințe, garantând astfel protecția pacienților și continuitatea serviciilor medicale

Cum considerați și analizați modul în care arată proiectele de infrastructură spitalicească de la noi, în ce privește urmărirea comportării în timp? Este aceasta o prioritate în exploatarea acestor tipuri de proiecte? De ce?
În România, primele spitale au fost construite începând cu anii 1700, cum este cazul Spitalului Colțea, care este funcțional și astăzi. Având în vedere că o parte semnificativă a spitalelor datează din perioade în care normele de proiectare și standardele de siguranță erau mai puțin stricte, o clasificare a acestora arată că peste 60% se încadrează în cele mai slabe categorii.  21 de spitale din România funcționează în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I), 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, clădiri care, în urma unui cutremur, pot suferi degradări majore.

Dar mult mai multe clădiri au elemente structurale și instalații care nu mai corespund cerințelor moderne de performanță.

În aceste condiții, monitorizarea continuă, urmărirea comportării în timp și mentenanța preventivă devin esențiale:

• Siguranță și funcționalitate permanentă: Spitalele trebuie să rămână operaționale chiar și în situații de urgență (cutremure, inundații, incendii). O monitorizare adecvată permite depistarea rapidă a problemelor (tasări, fisuri, coroziuni etc.) și intervenții eficiente, prevenind degradări majore și asigurând siguranța în exploatare.

• Costuri reduse pe termen lung: O clădire spitalicească monitorizată corect are nevoie de mai puține reparații majore neprevăzute. Defecțiunile sunt identificate când sunt încă minore, iar intervențiile necesită investiții mai mici.
• Prioritate scăzută în practică: Deși legislația impune urmărirea comportării în timp, lipsa resurselor financiare și a personalului specializat face ca monitorizarea sistematică să nu fie, deocamdată, o prioritate.

Monitorizarea continuă și integrată a spitalelor, de la structura de rezistență și fluxurile pacienților, până la controlul infecțiilor și gestionarea situațiilor extreme (cutremure, căderi de energie) este esențială pentru menținerea unui “ecosistem” medical funcțional și sigur. Cu toate acestea, nu toate spitalele aplică sistematic măsurile necesare, din cauza lipsei de resurse și proceduri clare. Printr-o abordare conștientă și transparentă, susținută de sisteme moderne de monitorizare, se pot preveni degradările majore, se reduc costurile de reparație și se asigură continuitatea serviciilor medicale, protejând totodată pacienții și personalul, atât în condiții obișnuite, cât și în situații critice.

Care sunt principalele riscuri care fac din aceste tipuri de proiecte unele care trebuie atent monitorizate structural? Și care sunt provocările principale în acest sens?
Principalele riscuri care necesită monitorizare atentă în cazul proiectelor spitalicești:

Cutremure și dezastre naturale
Spitalele trebuie să rămână functionale în orice situație de urgență, ceea ce impune o rezistență structurală superioară și întreținere constantă. Defecțiunile, chiar și minore, pot afecta spațiile cu cerințe septice stricte sau pot produce defectarea echipamentelor costisitoare, punând în pericol siguranța pacienților și continuitatea serviciilor.

Sarcini mari și solicitări variabile
Echipamentele medicale grele (CT, RMN) și traficul intens generează încărcări suplimentare, predispunând clădirea la deformații și creșterea riscului seismic.

Distribuția inegală a sarcinilor și lipsa mentenanței pot cauza fisuri, tasări și puncte vulnerabile în elementele de rezistență.

Îmbătrânirea materialelor și sistemelor de construcție
Betonul, oțelul și zidăria suferă în timp degradări din cauza umidității, coroziunii și a factorilor de mediu. Intervențiile târzii sau lipsa reparațiilor esențiale duc la slăbirea structurii, mai ales în zonele de infrastructură, care sunt sensibile.

Extinderi și modificări ulterioare
Spitalele se confruntă adesea cu renovări și extinderi pentru a integra noi secții și tehnologii, fapt ce poate altera distribuția sarcinilor și necesită reevaluări structurale.

Pentru a evita riscuri majore – precum oprirea activității, evacuarea sau afectarea siguranței pacienților – este nevoie de monitorizare continuă, identificarea rapidă a problemelor și intervenții imediate. Numai așa se pot menține funcționalitatea și durabilitatea infrastructurii spitalicești în fața tuturor provocărilor.

Care sunt recomandările pe care le puteți face atunci când vine vorba despre subiectul sănătății structurale?

1. Abordare proactivă și planificare pe termen lung
• Este esențial un program complet de urmărire a comportării construcției, cu inspecții periodice și etape clare de monitorizare și intervenție.
• Evenimentele majore (cutremure, explozii, incendii) impun inspecții detaliate, pentru a asigura menținerea sau refacerea capacității structurale.
2. Monitorizare avansată și tehnologii moderne
• Integrarea senzorilor structurali (vibrații, deformații, umiditate), a accelerometrelor și a tehnicilor 3D de măsurători topografice facilitează colectarea de date în timp real.
• Sisteme de alertă timpurie și software specializat permit semnalarea rapidă a depășirii parametrilor critici, pentru intervenții precise și eficiente.
• Folosirea unor platforme digitale de colectare și interpretare a datelor sprijină deciziile imediate, contribuind la prevenirea situațiilor cu risc major.
3. Cultură organizațională orientată spre siguranță
• Formarea personalului și proceduri clare de inspecție contribuie la recunoașterea și raportarea timpurie a oricărei degradări (fisuri, infiltrații, probleme la uși/ferestre).
• Alocarea fondurilor dedicate (pentru monitorizare, întreținere, reparații, consolidări) este la fel de importantă ca achiziția de echipamente medicale.
4. Transparență și colaborare cu autoritățile
• Raportarea periodică și o bază de date centralizată a tuturor inspecțiilor și intervențiilor permit verificarea rapidă a stării infrastructurii.
• Implicarea autorităților și a instituțiilor de acreditare asigură respectarea cerințelor de siguranță și responsabilizarea tuturor părților implicate.

Spitalele, fiind ecosisteme complexe și esențiale pentru societate, necesită o abordare conștientă, transparentă și integrată, care să includă monitorizarea tuturor sistemelor – de la cel structural la fluxurile pacienților și controlul infecțiilor, până la managementul situațiilor extreme (cutremure, incendii, căderi de energie). Prin planificare temeinică, tehnologii moderne de monitorizare, colaborare interdisciplinară și bugete adecvate, spitalele pot rămâne rezistente și funcționale, oferind servicii medicale continue și siguranță pentru pacienți și personal, atât în regim cotidian, cât și în situații critice.

Invităm toți profesioniștii din domeniu să se alăture inițiativei #SpitaleSigure și să își împărtășească experiențele! Răspunsurile și opiniile vor fi editate împreună cu participanții și publicate pe LinkedIn, iar interviurile complete vor fi disponibile pe site-ul APMGS.

Împreună, putem contribui la siguranța infrastructurii spitalicești din România!