Presa

Care sunt soluțiile digitale utile în cazul proiectelor de infrastructură de transport? De ce este „reziliența” un criteriu extrem de important de luat în calcul încă de la început? Ce este necesar să știe proiectanții de poduri, pentru a se asigura că urmăresc sănătatea structurală pe termen lung a proiectelor de care se ocupă? La toate aceste întrebări am invitat-o să răspundă pe Mariana GARȘTEA, CEO Sixense România, manager care conduce o echipă ce oferă soluții și expertiză pentru digitalizarea tuturor proceselor importante din jurul proiectelor de infrastructură. Scopul soluțiilor digitale în proiectele de infrastructură este menținerea siguranței structurale a acestora pe termen lung, potrivit directorului executiv al Sixense România, liderul căruia îi revin responsabilități majore precum orientarea strategiilor care duc la atingerea obiectivelor companiei și luarea și implementarea celor mai importante decizii în acest sens.

Sixense Romania, companie specializata in solutii de monitorizare a comportarii constructiilor in timp, alaturi de SensAll Seismic, companie de instrumentare si monitorizare seismica, si Fad Smart Technology, o echipa specializata in geofizica, au pus bazele primei asociatii profesionale din Romania dedicate domeniului monitorizarii geotehnice si structurale. Asociatia Profesionala pentru Monitorizare Geotehnica si Structurala (APMGS) are drept obiective asumate de fondatori imbunatatirea conectivitatii si a schimbului de informatii, precum si cresterea gradului de constientizare fata de importanta instrumentelor de monitorizare structurala si geotehnica, in randurile tuturor factorilor de decizie direct interesati: proiectanti, constructori, dezvoltatori, investitori, proprietari de cladiri sau gestionari de infrastructura.

„Deși există un consens general în rândul experților asupra faptului că mare parte din fondul construit existent din România este expus unui risc seismic mediu sau ridicat, de fapt riscul efectiv este în mare parte necunoscut, din cauza unei lipse acute de date cu privire la vulnerabilitatea reală a fondului construit. În funcție de aceste date, se vor lua decizii complexe, cum ar fi prioritizarea investițiilor raportat la gradul de risc, la nivelul de expunere al comunităților și la beneficiile acțiunilor de reducere a riscului seismic”, explică Mariana Garstera, președinte APMGS.

Cutremurul este considerat „factor de risc major” pentru municipiul Bucureşti. Conform scenariilor specialiştilor, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” în situaţia în care s-ar produce un seism puternic, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”.

Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav.

-- Interviu cu Mariana Garştea, CEO Sixense România --

Tehnologia a pătruns şi în domeniul construcţiilor. Deşi mai timid decât în alte industrii, există tot mai mulţi jucători pregătiţi să ofere soluţii performante şi să contribuie la ridicarea standardelor în proiectele locale de construcţii.

Unul dintre aceştia este Sixense România, o companie care oferă soluţii digitale şi expertiză pentru sănătatea mediului construit, condusă de Mariana Garştea, CEO. Printre serviciile oferite de Sixense România se află, de exemplu, monitorizarea structurală şi geotehnică prin IoT (Internet of Things) şi soluţii digitale.

De când sunt prezenți pe piața locală, Sixense România – parte din Sixense Group – au văzut piața crescând, dezvoltându-se și îndreptându-se spre o maturizare la care au pus umărul în mod considerabil. Misiunea companiei este să optimizeze și să prelungească durata de viață a mediului construit, prin expertiză integrată și soluții digitale, fiind în strânsă colaborare cu proiectanți, consultanți, gestionari de infrastructură și alți profesioniști în construcții.

Dacă atunci când și-au început activitatea în România, nivelul la care făceau monitorizare părea ceva de nemaivăzut pentru industrie, încetul cu încetul au început să explice, să ghideze, să seteze standardele și să integreze digitalizarea în serviciile de monitorizare.

"Introducerea tehnologiei este un pas necesar în zona de construcții publice, în general, și de monitorizare și asset management în particular, din care avem cu toții numai de câștigat. Nu se mai pierd informații, nu se mai caută hârtii, nu se mai pierde timp valoros în integrarea părților multiple din proiect, nu se mai pierd bugete investite în moduri și zone care nu aduc maximum de plus valoare pe termen mediu și lung.

Infrastructura este dintotdeauna unul dintre punctele nevralgice ale realității din România.

Dezbătut mereu în campanii electorale, promis și pus pe masă în proiecte moderne, aprig discutat de noi toți când tragem linie la finalul anului și numărăm kilometrii noi de autostradă dați în folosire, subiectul infrastructurii rămâne în continuare unul sensibil, de care ne preocupăm cel puțin la nivel verbal. Însă nu întotdeauna știm și ce este de făcut, cum ar trebui să acționăm, cum o întreținem, cum îi prelungim durata de viață.

Monitorizarea structurala si geotehnica a infrastructurii tunelurilor este o sarcina foarte complexa. Aceasta poate fi in general definita ca un act coordonat de achizitie, prelucrare, comunicare si arhivare a informatiilor despre actiunile asupra unei structuri si / sau efectele actiunii asupra unei structuri intr-o anumita perioada de timp.

Pentru a gestiona corect functionarea si intretinerea tunelurilor, intregul sistem de monitorizare trebuie sa fie eficient. In ultimii ani, sistemele traditionale de monitorizare a tunelurilor au devenit neputincioase in fata unor cantitati uriase de date, pe masura ce numarul tunelurilor si al senzorilor de monitorizare creste.